Skip to main content

Psihologie: Gaslighting și alte tehnici de manipulare

Ce este manipularea? 

Manipularea este procesul de influențare sau control ingenios și adesea subtil asupra unei persoane sau a unui grup, cu scopul de a obține un anumit rezultat sau de a convinge o persoană să adopte anumite idei sau comportamente. Aceasta poate fi aplicată în diverse contexte, inclusiv în comunicare, relații interpersonale sau mass-media.

Tactica manipulării poate varia de la subtilă, cum ar fi persuasiunea sau influențarea emoțiilor, la evidentă și chiar abuzivă. Manipulatorul își urmărește propriile interese, adesea în defavoarea celorlalți, folosind metode care pot fi considerate exploatatoare, imorale și înșelătoare.

Este important de menționat că manipularea poate fi folosită atât în scopuri pozitive, cum ar fi în negocieri sau educație, cât și în scopuri negative, cum ar fi înșelarea sau controlul opresiv.

În această postare mă voi axa pe manipularea negativă care distruge ireversibil relații și vieți. Gaslighting și alte tehnici de manipulare



Manipularea implică trei aspecte esențiale:

1. Scopul manipulării
2. Acțiunea manipulatoare
3. Rezultatele obținute în urma manipulării 

Un principiu comun de manipulare este principiul reciprocității. Acesta se bazează pe mecanismul de a răsplăti într-un mod asemănător gestul unei alte persoane. Accesează în conștiința ta acel sentiment de îndatorare, de obligație, care te determină să răspunzi prin răsplătirea favorurilor, darurilor, invitațiilor etc. Manipulatorii pot utiliza acest principiu pentru a obține beneficii personale. 

Un tip de manipulator este „domnul amabil”. Această persoană ar putea fi utilă și ar putea face multe favoruri pentru alți oameni. Cu toate acestea, cu fiecare faptă bună, există o așteptare. Dacă nu îndeplinești așteptările manipulatorului, vei fi făcut nerecunoscător. 

În general, un manipulator amabil dă și face lucruri mici, fără valoare materială, cu intenția a de a primi opusul. De exemplu, îți pot da sfaturi și spune cuvinte de încurajare, îți pot oferi buchețele de flori culese de pe câmpuri sau lucruri făcute la mână prin îmbinarea mai multor obiecte inutile pe care le are prin casă. Când oferă ceva, nu cheltuie nimic, dar se așteaptă la un cadou „în bani,” mai ales dacă cel manipulat locuiește în străinătate. 

Ai observat, desigur, că există o suprapunere între principiul reciprocității și comportamentul „domnului amabil”. Ambele implică ideea de a oferi ceva cu așteptarea unui anumit răspuns în schimb.

Cu toate acestea, există o diferență importantă. Principiul reciprocității este un mecanism social general care funcționează în multe contexte și nu este neapărat manipulator. Este un comportament normal, dacă avem conștiință, să răsplătim favorurile și să ne simțim obligați să răspundem într-un mod asemănător atunci când cineva ne face un bine. 

Pe de altă parte, „domnul amabil” folosește acest principiu în mod intenționat și strategic pentru a obține un anumit rezultat. Acesta oferă favoruri sau face gesturi amabile cu așteptarea explicită a unui anumit comportament în schimb. Dacă aceste așteptări nu sunt îndeplinite, manipulatorul poate recurge la tactici de vinovăție sau presiune.

Deci, în timp ce ambele concepte implică un schimb de favoruri, intenția și contextul fac diferența între un comportament social normal și unul manipulator.

Există multe forme diferite de manipulare, de la un comerciant insistent la un frate, părinte sau partener abuziv emoțional  – iar unele comportamente sunt mai ușor de observat decât altele.

Iată alte câteva principii pe care se bazează manipularea, și exemple de tehnici manipulatoare:

Principiul simpatiei

Acest principiu se bazează pe înțelegerea faptului că oamenii au o tendință naturală de a coopera și de a fi mai receptivi la cererile altora atunci când simpatizează cu aceștia. Manipulatorii folosesc această tendință umană pentru a-și atinge obiectivele. Ei caută să creeze o conexiune emoțională, să câștige încrederea și simpatia persoanei vizate înainte de a face o solicitare sau a impune o cerere. 

Cum funcționează:
Crearea unei imagini pozitive: Manipulatorii își construiesc o imagine pozitivă pentru a câștiga încrederea celorlalți. Aceasta poate include afișarea de trăsături precum amabilitatea, altruismul sau umorul pentru a deveni mai atrăgători.

Identificarea și exploatarea punctelor comune: Manipulatorii caută să găsească puncte comune cu persoana vizată. Acest lucru poate include interese similare, experiențe de viață sau valori comune. Identificarea acestor puncte comune sporește simpatia și conexiunea emoțională. 

Folosirea povestirilor personale: Manipulatorii pot recurge la povestiri personale pentru a crea empatie și pentru a se prezenta într-un mod mai uman. Aceste povestiri pot avea drept scop să trezească compasiunea și să obțină sprijinul sau cooperarea celorlalți.

Exemple:

Cerere de sprijin financiar: Un manipulator ar putea începe prin a discuta despre dificultățile financiare sau problemele personale prin care trece și apoi să facă o solicitare de ajutor financiar, știind că simpatia crescută poate influența decizia celorlalți de a-i oferi sprijin.

Solicitare de timp suplimentar la muncă: Un coleg manipulator ar putea încerca să câștige simpatia celorlalți prin a prezenta provocările și presiunile personale prin care trece, pentru a obține mai apoi sprijin sau înțelegere în privința unei solicitări de a-i acorda mai mult timp sau ajutor la proiectul său.

Principiul simpatiei exploatează acele aspecte umane care ne determină să fim mai dispuși să colaborăm cu cei pe care îi simpatizăm. Este important să fim conștienți de astfel de tactici și să evaluăm rațional solicitările, independent de conexiunea emoțională creată.

Manipularea informației
Reprezintă o tactică în care manipulatorii aleg să dezvăluie sau să ascundă informații pentru a influența percepția celorlalți. Ei pot selecta atent informațiile pe care le furnizează în funcție de obiectivele lor, dorind să modeleze opinia sau comportamentul celor din jur.

Cum funcționează: 

Selectarea informațiilor: Manipulatorii aleg cu atenție ce informații să dezvăluie și ce informații să ascundă. Prin prezentarea selectivă a faptelor, ei încearcă să inducă o anumită percepție sau interpretare a situației. 

Dezinformare: Manipulatorii pot furniza informații false sau distorsionate pentru a crea o anumită perspectivă sau pentru a induce în eroare pe cei din jur. Acest lucru poate fi făcut pentru a-i slăbi pe ceilalți sau pentru a obține un avantaj într-o anumită situație. 

Ocultarea informațiilor critice: Prin omisiunea anumitor detalii, manipulatorii pot ascunde aspecte importante ale unei situații, împiedicând astfel ceilalți să obțină o imagine completă și echilibrată.

Exemplu: Imaginează-ți că un coleg manipulator îți furnizează informații doar despre eșecurile tale recente la muncă, ignorând realizările notabile. Scopul său ar putea fi de a-ți submina încrederea în sine și de a te face mai vulnerabil la sugestiile sau cererile sale ulterioare. 

Un alt exemplu extrem de comun în zilele noastre este relativ la domeniul influenței ori al influencerilor. 
Să spunem că un influencer de fitness popular pe rețelele sociale își promovează un nou program de antrenament care, susține el, i-a ajutat să obțină un corp tonifiat în doar câteva luni. În postările sale, influencerul împărtășește doar succesele sale, cum ar fi progresul rapid și rezultatele impresionante.

Cu toate acestea, influencerul omită să menționeze că a avut acces la un antrenor personal profesionist și la o dietă personalizată de un nutriționist, ceea ce a contribuit semnificativ la rezultatele sale. De asemenea, nu menționează că a avut un nivel ridicat de fitness înainte de a începe programul.

Prin omiterea acestor detalii critice, influencerul creează o imagine nerealistă a rezultatelor pe care le-ar putea obține o persoană obișnuită prin urmarea programului său. Acest lucru ar putea conduce la dezamăgire și la sentimentul de eșec pentru cei care nu obțin rezultate similare, deși au urmat programul așa cum a fost prezentat.

Din nefericire, cunosc personal foarte mulți manipulatori care folosesc această tehnică și sunt sigură că și tu. Din punctul meu de vedere, sunt puțin influenceri onești. 

Este esențial să fim vigilenți în ceea ce privește informațiile pe care le primim și să ne asigurăm că avem o perspectivă completă pentru a evita căderea în capcana manipulării informaționale.

Devalorizarea
Este o tehnică de manipulare care implică reducerea valorii cuiva prin utilizarea criticilor constante, umilirilor sau discreditării. 
Scopul manipulatorului în această situație este să submineze stima de sine a persoanei vizate, să îi erodeze încrederea în sine și să îi diminueze în ochii celor din jur. Prin crearea unui sentiment persistent de inferioritate și vulnerabilitate, manipulatorul își facilitează exercitarea controlului asupra victimei.

Cum funcționează: 

Critici constante: Manipulatorul aduce în mod repetat în discuție defectele, greșelile sau slăbiciunile persoanei vizate. Criticile sunt adesea formulate într-un mod subtil sau sub text, astfel încât să afecteze subconștientul victimei. 

Umilințele publice: Prin expunerea publică a slăbiciunilor sau greșelilor persoanei, manipulatorul își propune să îi afecteze imaginea și reputația în ochii altora. Aceasta poate contribui la izolarea socială a victimei și la subminarea relațiilor interpersonale. 

Discreditarea abilităților: Manipulatorii pot minimiza sau discredita abilitățile, realizările sau contribuțiile persoanei, creând astfel un climat în care victima începe să aibă îndoieli cu privire la propriile capacități.

Exemplu: Presupunem că într-o echipă de muncă, un coleg manipulator începe să critice constant ideile și contribuțiile unui coleg. Îl umilește în ședințele de lucru, subliniind în mod exagerat orice greșeală minoră și minimalizând realizările sale. Acest comportament are ca rezultat scăderea încrederii în sine a colegului, iar ceilalți membri ai echipei încep să își pună la îndoială abilitățile acestuia. Prin devalorizare, manipulatorul își consolidează poziția de control în echipă și reduce capacitatea colegului de a se opune sau de a lua decizii independente. 

Este important să recunoaștem astfel de tactici și să ne apărăm stima de sine în fața acestora.

Tehnica picăturii chineze: Această tehnică implică solicitarea repetată a unor lucruri mici sau neimportante, în mod aparent inofensiv, într-un efort de a obține treptat conformitatea sau acordul cu o cerere mai mare sau mai semnificativă. Numită astfel din cauza metodei de tortură în care picături constante de apă cad pe fruntea unei persoane. Tehnica picăturii chineze se bazează pe principiul că, printr-o expunere continuă la o cerere sau acțiune minoră, rezistența va slăbi în timp.

Manipulatorii pot utiliza această tehnică pentru a obține cooperarea sau conformitatea prin cereri mici și repetate, astfel încât persoana vizată să devină mai puțin rezistentă și mai dispusă să se conformeze la solicitările lor ulterioare, care pot fi mai semnificative sau mai dificile. Este important să fim conștienți de astfel de tactici și să ne protejăm interesele și limitele personale. 

Gaslighting: Gaslighting-ul reprezintă o formă de manipulare și control psihologic, ce poate să apară nu doar într-o relație de cuplu, ci și în altele, precum relații parentale sau profesionale, cum ar fi între angajator și angajat sau între colegi.

Această tactică implică inducerea îndoielii și crearea confuziei în ceea ce privește realitatea proprie, memoria și percepția individului, determinând astfel victima să-și pună la îndoială propriile convingeri și să se bazeze pe perspectiva manipulatorului. Procesul este caracterizat de manipulări psihologice subtile și insidioase, desfășurate treptat, având scopul de a submina stabilitatea mentală a persoanei afectate.

O altă tactică specifică gaslighting-ului constă în discreditarea abilităților, realizărilor sau contribuțiilor unei persoane, creând un mediu în care aceasta începe să își pună la îndoială propriile capacități. Manipulatorul se străduiește să insufle îndoieli cu privire la competența și valoarea victimei, generând astfel o scădere a încrederii de sine și o dependență crescută față de manipulator. 

Gaslighting se traduce în română ca „Manipulare prin negarea realității” sau „Manipulare prin negarea luminii gazului.” 

Concret, este un concept care descrie o formă de manipulare emoțională în care o persoană încearcă să inducă îndoială asupra percepției sau amintirilor unei alte persoane, destabilizându-i încrederea în propria lor judecată și memorie. 

Și tehnica asta de manipulare (negativă), precum multe altele, este deosebit de des întâlnită. 

Lumea în care trăim este caracterizată de o formă sau alta de manipulare. Și nu de acum, dar de la începutul timpurilor. 
Părerea mea că sunt mai mulți manipulanți decât manipulați. Oamenii folosesc tactici de manipulare, fie conștient, fie inconștient, pentru a-și atinge obiectivele. 
Dacă nu ar distruge vieți, manipularea nu ar fi atât de catastrofică. Se salvează cine poate. 

Într-o postare viitoare, voi discuta despre narcisism, egoism și egocentrism. 

Dacă subiectele despre manipulare, relații și dinamica umană te-au intrigat și dorești să explorezi aceste teme și altele într-un mod mai detaliat, sunt pe cale să finalizez o carte care acoperă o varietate de aspecte legate de psihologia umană.

Scriu pentru a crea o comunitate în care putem schimba idei, experiențe și strategii pentru a ne îmbunătăți relațiile și pentru a naviga mai eficient prin complexitatea interacțiunilor umane.

Te invit să faci parte din această călătorie a cunoașterii de sine și a conexiunii autentice. Lasă un comentariu dacă ai ceva pozitiv de zis.

Mulțumesc pentru interesul și implicarea ta. 


🕮
Cărțile mele de auto-ajutor și dezvoltare personală se găsesc peste tot online, în ambele formate: electronic și de hârtie. 
Aici un link direct (apasă, se va deschide o altă pagină sigură 100%), ca să vezi titlurile pe Google Play  doar pe acelea noi, semnate cu numele meu întreg: Cristina Gherghel. 

💯Legea recompensei

Comentatorii care împart fericire au foarte multe șanse să citească gratis cărțile mele. 

Credit fotografii 
Unele sunt de pe Pixabay, altele de pe PngTree. 

🌟🌟🌟🌟🌟
Dacă ai scris o carte ori ai o colecție de poezii pe care vrei să o publici, o poți face chiar în acest moment fără să cheltui un leu, adică GRATIS, de acasă la orice oră aici: 
Pentru mai multe informații, apasă pe https://publicagratuitcarti.blogspot.com.

Mult succes! 

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii